În societatea noastră, mulți oameni sunt blocați în ceea ce antropologul David Graeber a numit „bullshit jobs” – roluri care par lipsite de sens chiar și pentru cei care le îndeplinesc. Redactarea de rapoarte pe care nimeni nu le citește, aplicarea unor proceduri birocratice care nu duc nicăieri, participarea la ședințe fără niciun scop.
Acum, imaginează-ți că ai avea șansa să o iei de la capăt. Ai alege o muncă care te energizează, care are un impact real? Sau te-ai mulțumi cu un job care doar îți umple timpul? Cred că răspunsul e evident: munca trebuie să aibă sens. Merită căutate roluri care să facă diferența, respingând goana după statut sau bani ca scop final.
Iluzia ierarhiei
Dar cât de des lăsăm ierarhia să ne dicteze comportamentul, mai ales la locul de muncă? Cât de des ne abținem să ne exprimăm ideile de teamă că șeful nu ar fi de acord? Cât de des ne reducem la tăcere din teamă față de cineva cu o funcție superioară? De ce unii oameni au mai multă putere decât alții?
Dacă ai putea-o lua de la capăt, ai alege un loc de muncă în care opinia ta ar conta doar dacă ai avea funcția potrivită? Sau unul în care expertiza și ideile ar fi apreciate, indiferent de poziție sau funcție?
Puterea sau oamenii?
De prea multe ori, organizațiile acordă prioritate puterii și controlului în detrimentul legăturilor interumane. Deciziile se iau în spatele ușilor închise, comunicarea urmează lanțuri de comandă rigide, iar transparența este tratată ca o povară, nu ca un punct forte.
„De ce nu putem fi pur și simplu sinceri?” este o întrebare pe care ne-am putea-o pune. Și eu cred că am avea dreptate. Transparența și încrederea nu sunt doar concepte care ne fac să ne simțim bine; ele constituie fundamentul oricărei organizații prospere.
Dacă ai construi o companie de la zero, ai alege o cultură în care deciziile sunt impuse de sus, fără discuții? Sau una în care deschiderea și colaborarea sunt norma?
Spațiul necesar pentru a te dezvolta
Un aspect care ne-a făcut, ca specie, să evoluăm, este curiozitatea noastră. Ne place să învățăm, să ne punem la încercare limitele și să explorăm idei noi. Însă, în multe organizații, ierarhiile tradiționale lasă puțin loc pentru dezvoltarea personală sau creativitate – traseele profesionale sunt prestabilite, iar ieșirea din tipar poate părea riscantă.
Dacă ai putea să-ți concepi locul de muncă ideal, ar fi unul în care ideile tale ar conta doar dacă ai ocupa funcția potrivită? Sau unul în care învățarea, dezvoltarea și încercarea de lucruri noi ar fi încurajate la toate nivelurile?
Știu ce aș alege: un mediu în care creativitatea prosperă, unde oamenii învață și se dezvoltă împreună, indiferent de titluri sau roluri. Pentru că adevărata valoare a muncii nu constă în controlul altora, ci în a avea spațiul necesar pentru a contribui în moduri semnificative la imaginea de ansamblu, în felul tău.
Redescoperirea valorilor autentice
Nu titlurile de funcție sofisticate sau realizările materiale repezintă ceea ce ne aduce împlinirea sau ce ne face cu adevărat fericiți. Ci legătura cu ceilalți, capacitatea de a face diferența și libertatea de a fi noi înșine – fără măștile corporatiste pe care atât de mulți dintre noi le purtăm.
Ce vei alege?
Întrebările adresate mai sus sunt universale. În fiecare zi, avem de făcut alegeri. Putem să provocăm sistemele în care lucrăm, să punem la îndoială status quo-ul și să facem pași – mici sau mari – către o viață mai plină de sens.
Ești blocat într-un “bullshit job”? Prins într-o ierarhie care te limitează? Nu trebuie să renunți la tot și să o iei de la capăt. Dar poți face întotdeauna un pas. Un pas către mai mult sens, mai multă deschidere, mai multă creștere.
Întrebarea este: ce pas vei face astăzi?
Credit: Corporate Rebels
Editor: Ileana Guțu